Dezrădăcinare sau melancolie? Sau amândouă?
http://tweetyshor.wordpress.com/2010/01/27/dezradacinare-sau-melancolie-sau-amandoua/
În prima dimineață m-am trezit și pe la 9 am fugit pe străzi. Aerul rece aproape că nu reușea să intre în plămâni, iar fața toată îmi ardea de la gerul de afară. Și totuși nu era vânt, dar era soare, iar oamenii așteptau liniștiți, ca de obicei, autobuzele în stație. La [...]

Cluj: Acolo unde timpul se măsoară în zâmbete (Articol complet pe LiterNet)

Am ales intenţionat acest nume pentru micul meu eseu despre excursia în oraşul numit deseori inima Transilvaniei, Cluj-Napoca. Vizita mea de doar o săptămână în acest oraş (dar adesea se spune că vizitele scurte sunt cele mai plăcute…) a coincis cu Festivalul Internaţional de [...]

http://carteacupacate.blogspot.com/2009/11/vechi-oras-in-iarna.html

Recunosc, nu ştiu cum sunt restul oraşelor pe timp de iarnă, dar ştiu că oraşul meu nu arată niciodată mai bine. Nu, nici măcar primăvara!

E fascinant să vezi că toată lumea pare să prindă din bucuria ninsorii. Aerul irespirabil uneori se schimbă într-o senzaţie de rece foarte plăcută. Băncile din parcuri lasă fulgii să se [...]

Articol preluat din Dilema Veche.
Despre Cluj: un oraş care se schimbă de la sine
Bunicii mele
Nicăieri, în alte oraşe din ţară, n-am întîlnit semafoare a căror culoare roşie să dureze la nesfîrşit, cum sînt cele de la Cluj. Aparent poate să pară o lipsă de consideraţie faţă de pietonii nevoiţi să aştepte cîteva minute ca să [...]

Sursa foto: agendaclujeană.ro
Sfios vin la tine ca-n templul Ardealului,
Eu, fiu de ţărani din fierbintele sud,
Şi Clujul e, tot, hohotire de clopote,
Şi paşii lui Blaga pe străzi se aud.
Ca Iancu aş vrea pe suişul Feleacului
Să cad furtunos peste Cluj ca un cal,
Dar astăzi e linişte dulce în inima
Prea mult patimitului nostru Ardeal.
Acelaşi e Clujul, aceiaşi sunt [...]

Cluj, 3 august 1964
Sosesc la Cluj pe la cinci şi jumătate. Pe fereastra vagonului, de la Gherla până aici, m-am uitat cu acea intensitate pe care o presupun în ochii omului care a privit cel dintâi lumea proaspăt creată de Dumnezeu, a osânditului la moarte din balada închisorii de la Reading. [...]
E o după-amiază [...]